I domenie di Cuaresime

Matieu IV,1-11: Alore Jesù al fo menât dal Spirt intal desert par jessi tentât dal diaul. E, dopo di vê zunât par cuarante dîs e cuarante gnots, i vignì fan. I lè dongje il tentadôr e i disè: «Se tu sês Fi di Diu, dîs che chestis pieris a deventin pan». Ma lui i rispuindè: «Al è scrit: L’om nol vivarà dome di pan, ma di ogni peraule che e ven fûr de bocje di Diu». Alore il diaul lu menà cun sè te citât sante, lu poià su la spice dal templi e i disè: «Se tu sês Fi di Diu, butiti jù. Di fat al è scrit: Par te ur darà ordin ai siei agnui che ti tegnin sù cui lôr braçs, par che il to pît nol sbati in cualchi clap». I rispuindè Jesù: «Al è ancje scrit: No sta tentâ il Signôr to Diu». Di gnûf il diaul lu menà cun sè suntune mont une vore alte e i mostrà ducj i reams dal mont cun dut il lôr sflandôr. E i disè: «Dutis chestis robis tes darai a ti se, butantti in zenoglon, tu mi adorarâs». Alore Jesù i disè: «Va vie di chi, satane! Al è scrit: Tu adorarâs il Signôr to Diu e tu ti inzenoglarâs dome denant di lui». Alore il diaul lu lassà. E ve che i agnui i lerin dongje par servîlu.